Am văzut primul sezon din The Last of Us și încă mă urmărește. A ieșit și sezonul 2.
Nu e doar un serial post-apocaliptic despre infectați sau haos – e o poveste profund umană, despre ce rămâne din noi când lumea dispare.
Relația dintre Joel și Ellie merge dincolo de simpla protecție. E despre frică, traume, sacrificiu și dragoste într-o lume în care moralitatea nu mai e clară. Serialul arată cum reacționează oamenii în fața supraviețuirii: unii devin monștri, alții își păstrează umanitatea cu orice preț.
„The Last of Us” este creat de Craig Mazin, același care a realizat și miniseria „Chernobyl” (HBO, 2019).
Craig Mazin aduce în serial aceeași intensitate emoțională și atenție la detaliu pe care le-am văzut și în „Chernobyl” — o atmosferă apăsătoare, realism dur, personaje complexe și decizii morale dificile.
Asta explică de ce The Last of Us are o greutate aparte: nu e doar o adaptare bună, ci o poveste spusă cu profunzime, așa cum rar vezi într-un gen post-apocaliptic.
Un film psihologic în haine de acțiune.
Sezonul I
Sezonul II