Uniunea Sovietică a încercat să câștige Războiul Rece controlând informația.
Occidentul a înțeles că una dintre cele mai puternice arme era tocmai opusul: să o lase să circule.
În timpul Războiului Rece, una dintre marile probleme era lipsa accesului la informație. Astăzi, problema riscă să fie exact inversă: excesul de informație și dificultatea de a separa rapid adevărul de fals.
Libertatea informației rămâne esențială. Dar aceeași libertate permite și dezinformării să circule cu o viteză și la o scară pe care propaganda din timpul Războiului Rece cu greu și le-ar fi putut imagina.
Internetul și rețelele sociale au făcut ca aproape orice informație să poată traversa planeta în câteva secunde. Dar aceeași infrastructură poate transporta la fel de repede o informație falsă, manipulată sau scoasă din context.
Astfel, provocarea s-a schimbat.
Atunci trebuia să spargi monopolul informațional.
Astăzi trebuie să filtrezi zgomotul informațional.
Informația a rămas o armă fără gloanțe.
Doar că, în prezent, adevărata putere nu mai stă doar în capacitatea de a o răspândi, ci și în capacitatea de a distinge informația de dezinformare.