Recent, am citit un articol intitulat „Se numără, din nou, tancuri: noile priorități economice ale Europei”, în care este invocată paritatea puterii de cumpărare (PPP) pentru a compara cheltuielile militare ale Rusiei cu cele ale Europei. Potrivit articolului, Rusia alocă 6,7% din PIB pentru apărare, o valoare care, ajustată prin PPP, ar depăși bugetele cumulate ale statelor europene. Dar această abordare riscă să creeze o imagine distorsionată a realității.
În loc să ne lăsăm impresionați de cifrele ajustate PPP, poate ar fi mai util să privim spre un alt indicator: dimensiunea economiei subterane. Acest aspect ar putea spune mai multe despre capacitatea reală a Rusiei de a susține un efort militar consistent și eficient.
PPP: Un indicator cu aplicabilitate limitată
Paritatea puterii de cumpărare este un instrument economic util în multe contexte, în special pentru comparații între niveluri de trai sau prețuri de consum. Dar când vine vorba despre cheltuieli militare, limitele sale devin evidente:
• Armamentul modern are un preț global, nu local. Rusia nu poate cumpăra avioane de vânătoare sau microcipuri avansate la prețuri „rusești”.
• Costurile locale mai mici (salarii, producție) sunt compensate adesea de ineficiențe, corupție și uzură logistică.
• PPP ignoră tehnologia, know-how-ul și accesul la piețe globale, elemente esențiale într-un război modern.
Cu alte cuvinte, a calcula cheltuielile militare prin PPP e ca și cum am evalua o mașină de Formula 1 doar după prețul combustibilului.
Economia subterană – adevăratul „fantomă” din spatele cheltuielilor
Rusia are una dintre cele mai mari economii informale din Europa, estimată la peste 33% din PIB, potrivit unor surse internaționale. Această realitate ridică întrebări serioase privind:
• Transparența bugetului de apărare;
• Alocările reale vs. cele declarate;
• Nivelul real de pregătire al armatei și infrastructurii;
• Scurgerea fondurilor către oligarhie sau rețele paralele.
Economia subterană diluează puterea statului, deturnează resurse și fragilizează logistica militară. Poți cheltui „pe hârtie” 6,7% din PIB, dar dacă o mare parte a fondurilor ajunge în buzunare private, eficiența reală a armatei devine discutabilă.
Europa: mai puțin spectaculoasă în cifre, mai solidă în structuri
Statele europene, deși par să investească mai puțin procentual, operează în medii economice mult mai transparente, competitive și eficiente. Un tanc produs în Germania, cu piese controlate, standarde NATO și audit financiar, este mai valoros decât trei tancuri produse într-un sistem corupt.
Economia subterană a Rusiei este semnificativă și include mai multe componente:
1. Munca nedeclarată – Mulți ruși lucrează fără contracte oficiale pentru a evita taxele și reglementările stricte ale statului. Se estimează că între 10% și 40% din forța de muncă este implicată în astfel de activități.
2. Contrabanda și economia „gri” – Include vânzarea de bunuri importate fără plata taxelor vamale, precum electronice, haine, alcool și țigări.
3. Criptomonede și spălarea banilor – Rusia are o piață mare de criptomonede, utilizate adesea pentru a evita sancțiunile și a muta bani în afara țării.
4. Evadarea fiscală – O mare parte a afacerilor mici și mijlocii declară venituri mai mici decât cele reale pentru a plăti taxe reduse.
5. Economia criminală – Include traficul de droguri, fraudă bancară, corupție și plăți informale pentru funcționari publici. Se estimează că corupția reprezintă între 20% și 25% din PIB-ul Rusiei.
6. Producția ilegală de petrol și metale – Există o piață neagră pentru resursele naturale, unde grupuri criminale și oligarhi extrag și vând ilegal resurse.
7. Sistemul de „plăți la negru” – Multe companii plătesc angajații în numerar pentru a evita taxele și contribuțiile sociale.
În loc să folosim PPP ca o lentilă convenabilă pentru a exagera „forța” economică a Rusiei în domeniul militar, ar fi mai înțelept să ne uităm la calitatea cheltuielilor, gradul de corupție și rolul economiei subterane. Doar astfel putem înțelege cu adevărat cât de „mare” este, de fapt, bugetul de apărare rusesc.