O analiză juridică și tehnică asupra responsabilităților în dezastrul de pe strada Vicina
Contextul factual
Pe 17 octombrie 2025, o explozie devastatoare a distrus parțial un bloc de opt etaje din cartierul Rahova, București, provocând moartea a trei persoane și rănirea gravă a altora.
Deflagrația s-a produs la două zile după ce locatarii au reclamat miros puternic de gaz și au sesizat succesiv:
• Distrigaz Sud Rețele (Engie) – operatorul sistemului de distribuție,
• ISU București-Ilfov,
• și o firmă privată de mentenanță, recomandată chiar de operatorul de gaze.
Toate cele trei entități au constatat mirosul de gaz, au întocmit procese-verbale și au părăsit zona fără să dispună evacuarea blocului, deși senzorii de gaz continuau să alerteze.
Concluziile tehnice oficiale
Potrivit raportului preliminar INSEMEX Petroșani, gazul nu provenea din interiorul imobilului, ci dintr-o conductă fisurată aflată în exteriorul clădirii, în apropierea unui cablu electric subteran.
Cauza probabilă: un scurt-circuit care a deteriorat conducta, provocând o scurgere lentă de gaz metan, ce s-a acumulat în galeriile și subsolul blocului.
Astfel, mecanismul exploziei a fost determinat de:
1. scurgerea externă de gaz (sub răspunderea operatorului de distribuție),
2. acumularea în spații interioare (efect al lipsei ventilării și al neevacuării),
3. o sursă de aprindere (cel mai probabil electrică) care a declanșat deflagrația.
Atribuțiile și obligațiile legale
Operatorul de gaze – Distrigaz Sud Rețele (Engie)
Conform Legii nr. 123/2012 și Ordinului ANRE nr. 179/2015, operatorul de distribuție are obligația permanentă de a exploata și întreține sistemul de distribuție „în condiții de siguranță publică”, până la punctul de branșament al imobilului.
Tot operatorul are obligația:
„de a sista imediat alimentarea și de a dispune evacuarea consumatorilor dacă există suspiciunea de acumulare de gaze.”
Fisurarea conductei exterioare intră direct în sfera sa de responsabilitate.
Chiar dacă alimentarea fusese oprită și conducta sigilată, operatorul rămâne răspunzător pentru integritatea fizică a rețelei, nu doar pentru livrarea gazului.
Faptul că sigiliul fusese rupt, iar mirosul persista, impunea evacuarea imediată a locatarilor — o măsură pe care echipa Engie nu a dispus-o.
Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU București-Ilfov)
Potrivit Legii nr. 481/2004 privind protecția civilă și HG nr. 1492/2004, ISU are competența de:
„a dispune evacuarea preventivă a persoanelor aflate într-o zonă unde există pericol iminent de explozie sau incendiu”.
În momentul în care pompierii au fost chemați și au confirmat prezența gazului, ISU trebuia să:
• blocheze accesul în clădire,
• evacueze integral imobilul,
• și să instituie o zonă de siguranță până la eliminarea riscului.
Nerealizarea acestor măsuri constituie omisiune în îndeplinirea unui act de serviciu(art. 297 CP – abuz în serviciu) și neglijență în serviciu (art. 298 CP).
Firma privată de mentenanță
Recomandată de Engie, aceasta acționa ca prestator delegat.
Ea avea obligația, potrivit Normativului I6-2011, să verifice instalația și, în caz de risc iminent, să:
„solicite imediat operatorului sistarea alimentării și să evacueze consumatorii din perimetrul periculos.”
Faptul că reprezentanții firmei au întocmit un proces-verbal formal, fără evacuare sau avertizare suplimentară, echivalează cu neglijență profesională cu consecințe letale.
Răspunderea juridică pentru explozie și pierderile de vieți
În dreptul penal românesc, răspunderea poate fi cumulativă, atunci când mai mulți actori contribuie, prin omisiune, la producerea unui dezastru.
Prin urmare:
| Entitate | Faptă | Încadrare juridică probabilă |
| Distrigaz Sud Rețele (Engie) | Lipsa întreținerii conductei exterioare + nesesizarea evacuării | Distrugere din culpă cu consecințe dezastruoase (art. 255 CP) + Ucidere din culpă (art. 192 CP) |
| ISU București-Ilfov | Neemiterea ordinului de evacuare după constatarea riscului | Abuz în serviciu + Ucidere din culpă |
| Firma privată de mentenanță | Diagnostic superficial și lipsă avertizare | Neglijență în serviciu + Ucidere din culpă |
| Coordonatorul dispeceratului Engie | Lipsa măsurii operative după apelurile repetate | Neglijență în serviciu |
Lanțul de vinovăție
Explozia din Rahova nu este un „accident izolat”, ci rezultatul unui lanț de complicități prin omisiune:
• o conductă exterioară neîntreținută corespunzător,
• o rețea electrică amplasată neconform,
• lipsa unui mecanism automat de oprire la scurgeri,
• și mai ales decizia comună a trei entități de a nu evacua un bloc în care senzorii urlau și aerul era saturat de metan.
Fiecare dintre aceste verigi a rupt o piesă din lanțul de siguranță care ar fi trebuit să prevină moartea oamenilor.
Concluzie
Pe baza probelor actuale și a cadrului legal, vinovăția pentru explozia din Rahova revine operatorului de distribuție, care a gestionat și întreținut conducta fisurată.
Iar vinovăția pentru pierderea de vieți omenești revine în comun operatorului, ISU-ului și firmei private, care au ignorat semnalele evidente de pericol și nu au evacuat locatarii în timp util.
Tragedia din Rahova nu a fost o fatalitate, ci rezultatul unei succesiuni de decizii greșite și de lipsă de acțiune — un eșec sistemic al instituțiilor chemate să protejeze viața.
