Sinteză la 20 septembrie 2026
Un aeroport amenințat de drone. Planuri de evacuare pentru o capitală europeană. Spitale care își evaluează capacitatea de a primi răniți. Exerciții militare lângă frontierele NATO. Privite împreună, evenimentele recente și pregătirile de durată conturează o Europă care tratează tot mai serios riscul extinderii confruntării cu Rusia.
Pregătirea pentru un război nu înseamnă că războiul a fost decis. Dar măsurile luate arată că guvernele consideră insuficientă simpla speranță că tensiunile se vor stinge.
În Polonia, avertismentul este explicit. Donald Tusk a anunțat că informațiile aliaților indică posibilitatea unor atacuri rusești cu drone sau rachete împotriva țărilor care sprijină Ucraina. Potrivit premierului, acestea ar putea fi prezentate drept accidente, pentru a testa solidaritatea NATO și a complica răspunsul comun. Este o evaluare de risc comunicată public, nu confirmarea unui atac stabilit pentru o anumită dată.
Amenințarea are deja consecințe practice: pe 17 septembrie, atacurile rusești asupra Ucrainei au determinat ridicarea avioanelor poloneze și închiderea temporară a aeroporturilor Rzeszów și Lublin. În acel episod, Polonia nu a raportat încălcarea spațiului său aerian. Pe 18 septembrie, Varșovia a anunțat și aderarea la o coaliție pentru dezvoltarea apărării antibalistice alături de Ucraina.
În Lituania, apărarea aeriană și protecția populației merg în paralel. Un avion italian din misiunea NATO a doborât o dronă care intrase dinspre Belarus. Ulterior, președintele Gitanas Nausėda a spus că aparatul ar fi putut fi destinat Ucrainei și deviat de războiul electronic. Incidentul este real, dar intenția de a lovi Lituania nu era demonstrată.
În plan civil, Il Foglio relatează că autoritățile lituaniene au finalizat planuri de evacuare din Vilnius, cu direcții către Polonia, nord și vest. Sunt măsuri pentru o eventuală urgență, nu o evacuare în desfășurare.
Germania se confruntă cu amenințări asupra propriei infrastructuri. La 1 septembrie, Berlinul a atribuit Rusiei tentativa de atac cu drone încărcate cu explozivi de la aeroportul Leipzig/Halle, petrecută în august. Moscova a negat implicarea. Cazul arată cât de concretă a devenit disputa privind operațiunile clandestine pe teritoriul european.
În paralel, Germania construiește prezența permanentă a Brigăzii 45 în Lituania, un proiect început anterior acestei crize. Pregătirea include și medicina militară: scenariile prezentate în presă iau în calcul până la 1.000 de militari răniți pe zi în anumite faze ale unui conflict major, ceea ce ar necesita sprijinul spitalelor civile. Este un scenariu de planificare, nu o prognoză.
În Franța, Emmanuel Macron a cerut pe 18 septembrie un plan pentru protejarea infrastructurii critice, invocând intensificarea amenințărilor hibride rusești. Aici intră atacurile cibernetice, dronele, sabotajul și operațiunile de influență. Totuși, avertismentul general nu permite atribuirea automată către Rusia a fiecărui incendiu sau accident investigat.
În Belarus, exercițiile de patru zile din apropierea Poloniei și Lituaniei s-au încheiat pe 18 septembrie, potrivit Il Foglio. Manevrele au implicat trupe și tehnică grea într-o regiune sensibilă pentru accesul terestru al NATO către statele baltice. Astfel de exerciții pot antrena forțe și transmite presiune politică simultan. Ele nu demonstrează, singure, existența unei decizii de invazie.
În Rusia, războiul continuă să consume oameni și resurse, iar perspectiva unei noi mobilizări alimentează temeri și plecări din țară. Radio România, citând Euronews și organizații care ajută emigranții ruși, descrie notificări și mecanisme administrative care ar putea facilita chemarea sub arme. Putin a respins zvonurile unei noi mobilizări. Relatările despre pregătiri trebuie diferențiate de anunțarea oficială a unui nou val.
Între timp, atacurile asupra energiei, apei și transporturilor ucrainene sporesc presiunea înaintea iernii. Confruntarea se duce și asupra capacității unei societăți de a continua să funcționeze.
România face parte din acest tablou. Bilanțul MApN valabil la 28 august, relatat de Curs de Guvernare, consemna 25 de drone intrate în spațiul aerian național în 2026 și patru doborâte de forțele române și aliate. Sunt cifre de la acea dată, nu totalul actualizat al lunii septembrie. Ele arată însă că efectele războiului trec deja frontiera.
Pregătirile se extind și în nordul și vestul Europei: exerciții germano-suedeze pentru apărarea insulei Gotland și actualizarea planurilor britanice de funcționare a statului în caz de război.
Privite împreună, aceste evoluții sugerează că Europa se pregătește pentru o perioadă în care incidentele militare și atacurile asupra vieții civile pot deveni mai frecvente. Sursele publice citate nu demonstrează că un război direct Rusia–NATO este inevitabil sau iminent. Riscul unei escaladări, inclusiv printr-un calcul greșit, explică însă de ce pregătirile depășesc deja cazărmi și frontiere.
Miza este ca Europa să-și poată apăra populația și să descurajeze atacurile, fără să transforme fiecare alertă într-o certitudine despre războiul de mâine.