După o pauză de 7 luni și 18 zile…
We are back! 🤘
Am comasat două articole într-unul singur.
Dacă ar fi să rezum totul într-o singură frază:
We are back! 🤘
România a fost notificată de SUA că echipamentele și militarii americani urmează să vină de îndată (este o chestiune de ore, de zile).
Vor ajunge aproximativ 400-500 de soldați americani.
Aceștia vor staționa temporar pe teritoriul României, în baza acordului de parteneriat româno-american, după aprobarea CSAT (11 martie 2026) și a Parlamentului (în aceeași perioadă). Baza principală este Mihail Kogălniceanu (Constanța), iar o parte din echipamente (drone și avioane de realimentare) vor opera și de la Câmpia Turzii (Cluj).
Tehnica militară adusă include:
• Avioane de realimentare (vor sosi cel mai repede);
• Drone (inclusiv sisteme de observație și culegere de informații; se menționează contextul existent al MQ-9 Reaper, dar se adaugă capabilități suplimentare);
• Echipamente de monitorizare și sisteme de observație;
• Echipamente de comunicații satelitare, corelate cu scutul antirachetă de la Deveselu.
Scopul declarat este sprijinirea securității României în contextul regional actual (tensiuni din Orientul Mijlociu), fără caracter ofensiv.
Ce se întâmplă la Deveselu?
Scutul de acolo (Aegis Ashore) nu este de generație veche – a fost actualizat recent și folosește interceptori SM-3 Block IIA (ultima generație disponibilă, instalată și testată intens în ultimii ani).
• Capacități actuale:
• Interceptează rachete balistice cu rază medie/scurtă (ex. iraniene de tip Shahab-3) în faza de mijloc a traiectoriei (în spațiu), la viteze de până la 4-5 km/s.
• Rază de acțiune ~2.500 km, lovitură cinetică („hit-to-kill”, fără exploziv).
• Poate lansa până la 72 de interceptori într-o salvă (3 lansatoare × 24 celule fiecare).
• Este integrat în rețeaua NATO și funcționează exact pentru amenințări de tipul celor din Orientul Mijlociu (rațiunea inițială a scutului).
Sistemul are limitări clare. SM-3 Block IIA este optimizat pentru rachete balistice clasice (care zboară pe traiectorie predictibilă în spațiu). Rachetele hipersonice (care manevrează la altitudine joasă în atmosferă, ca unele iraniene sau ruse) sunt mult mai greu de interceptat.
Pentru rachetele hipersonice „adevărate” (cele care manevrează la altitudine joasă, Mach 5+, gen glide vehicles), România nu are încă un sistem dedicat 100% anti-hipersonic (cum nu are niciun stat NATO în mod independent), dar face exact ce trebuie: întărește apărarea stratificată existentă + se integrează în rețeaua NATO.
Iată concret ce face acum (martie 2026):
1. Sistemele Patriot (coloana vertebrală)
• Avem 4 baterii operaționale (din 7 planificate, restul vin până în 2028).
• Folosesc interceptori PAC-3 MSE („hit-to-kill”).
• Demonstrat în luptă reală: în Ucraina au doborât rachete hipersonice rusești Kinzhal (considerate hipersonice de Moscova). Surse oficiale și analize confirmă interceptări reușite împotriva amenințărilor de ultimă generație, inclusiv hipersonice.
• Se extind continuu și se integrează perfect în NATO Integrated Air and Missile Defense (IAMD).
2. Scutul de la Deveselu (Aegis Ashore)
• Nu e doar pentru balistice clasice. Teste recente americane (FTX-40 „Stellar Banshee”, 2025) au arătat că sistemul Aegis (exact familia de la Deveselu) a detectat, urmărit și „atacat” cu succes o țintă hipersonică simulată MRBM folosind interceptor SM-6 Block IAU.
• Upgrade-urile Baseline 9 permit răspuns mai rapid. Limite există la hipersonicele pure care manevrează în atmosferă, dar sistemul evoluează rapid.
3. Viitorul apropiat: SkyDefender (noul „dom” european inteligent)
• Sistem european nou (Thales, prezentat martie 2026) – un scut multi-strat cu inteligență artificială care protejează de drone, rachete balistice și hipersonice.
• Se integrează direct cu Patriot-urile României (folosește rachetele PAC-3 + viitoare interceptoare hipersonice europene).
• Arhitectură deschisă NATO, compatibil cu ce avem deja la Capu Midia (SAMP/T) și cu întreg flancul estic.