China a fost prima țară care a realizat o comunicare cuantică criptografică la scară largă. În 2016, chinezii au lansat Micius, primul satelit de comunicații cuantice din lume, ca parte a proiectului Quantum Experiments at Space Scale (QUESS).
În 2017, cercetătorii chinezi au demonstrat distribuția cheii cuantice (QKD – Quantum Key Distribution) între satelit și stații terestre aflate la o distanță de peste 1.200 km. Aceasta a fost prima aplicație practică a criptografiei cuantice la nivel global.
Criptarea cuantică, în special Distribuția Cuantică a Cheilor (QKD – Quantum Key Distribution), este proiectată astfel încât orice încercare de interceptare să fie detectabilă.
Dacă un atacator încearcă să intercepteze fotonii folosiți pentru distribuirea cheii, starea acestora se schimbă
De asemenea, în 2020, China a anunțat că a realizat prima rețea de comunicații cuantice integrată, combinând satelitul Micius cu o infrastructură terestră extinsă. Aceasta le-a permis să efectueze videoconferințe criptate cuantic între Beijing și Viena.
O țară care deține supremația în criptografie beneficiază de mai multe avantaje strategice, economice și de securitate:
1. Supremație în securitatea națională
• Protecție împotriva atacurilor cibernetice – Avansul în criptografie permite securizarea infrastructurilor critice, a comunicațiilor guvernamentale și militare.
• Superioritate în spionaj și contraspionaj – O țară cu criptografie avansată poate proteja mai bine propriile comunicații și, totodată, poate sparge criptarea adversarilor.
• Securizarea armelor și tehnologiilor militare – Aplicațiile criptografice pot asigura controlul asupra armelor moderne și sistemelor autonome.
2. Avantaje economice și financiare
• Control asupra tranzacțiilor financiare globale – Sistemele de criptare securizată sunt esențiale pentru protecția tranzacțiilor internaționale și a infrastructurilor bancare.
• Monopol asupra criptomonedelor și sistemelor de plată – O țară cu o criptografie mai avansată poate dezvolta monede digitale rezistente la atacuri și poate impune propriile standarde financiare.
• Protejarea proprietății intelectuale – Securizarea datelor împiedică furtul tehnologic și menține avantajul companiilor naționale în fața concurenței externe.
3. Dominanță tehnologică și inovație
• Poziție de lider în comunicațiile cuantice – Controlul criptografiei cuantice asigură comunicații imposibil de interceptat.
• Influență asupra standardelor internaționale – O țară care inovează în criptografie poate impune propriile standarde tehnologice, influențând infrastructura digitală globală.
• Atracție pentru talente și companii de top – Supremația în acest domeniu atrage cei mai buni cercetători și startup-uri de securitate cibernetică.
4. Putere geopolitică
• Influență asupra alianțelor strategice – Țările partenere pot deveni dependente de tehnologia criptografică avansată, consolidând poziția geopolitică a liderului.
• Capacitate de a submina adversarii – Un stat avansat în criptografie poate descifra comunicațiile altor state și poate destabiliza adversarii prin atacuri cibernetice sofisticate.
• Avantaj în negocierile internaționale – Controlul asupra infrastructurilor digitale globale oferă o pârghie puternică în relațiile diplomatice.
Supremația în criptografie este o armă strategică care combină securitatea națională, avantajele economice și influența geopolitică. O țară care domină acest domeniu poate dicta regulile viitorului digital și poate menține un avantaj decisiv asupra competitorilor.
