Realist, dur, rece și extrem de dureros dacă poți să-l duci până la capăt.
Așa poate fi definit documentarul „20 Days in Mariupol”.
Durerea nu vine dintr-o scenă regizată, nu e ficțiune. Este jurnalism pe viu, cu camera în mână, în mijlocul celor mai negre zile ale orașului Mariupol, asediat și devastat. Fiecare imagine surprinde fragilitatea vieții sub bombardamente, fiecare cadru poartă greutatea suferinței civile.
Mulți critici au spus că este cel mai important document vizual al invaziei ruse în Ucraina– nu doar pentru arhiva istoriei, ci și ca un avertisment pentru prezent și viitor. Un semnal rece că tragediile de tip Mariupol nu trebuie privite doar prin statistici sau rapoarte, ci prin ochii celor care au fost acolo.